Desi are mai putine zile decat alte luni din an, despre februarie se pastreaza din strabuni o multime de superstitii, interdictii si obiceiuri, care mai de care mai fabuloase. In aceasta perioada putem afla cum va fi vremea pe parcursul anului, se tin posturi, dar si ospete imbelsugate, se da pomana pentru morti. Mai mult, despre o anumita zi din februarie se spune ca cei plecati dintre noi se intorc pe pamant, printre cei dragi. Va prezentam, asadar, in cele de mai jos care sunt cele mai importante superstitii si obiceiuri in luna februarie.
Pe vremuri, lunii februarie i se spunea in mai multe feluri, cele mai multe nume fiind derivate ale cuvantului Faurar. Faurul era fierarul satului, personaj foarte important in vechile comunitati, mai ales la final de iarna. Asta pentru ca in mana lui erau activitati cruciale pentru activitatile agricole de primavara, cum ar fi potcovirea vitelor si ascutirea plugului. De asemenea, in anumite zone ale tarii, februarie era echivalent cu Luna Lupilor. Este o luna a contrariilor, in care perioadele de inghet alterneaza cu cele in care e soare, curg stresinile si pare ca iarna a plecat cu totul.
In vechile gospodarii romanesti, zilele de toropeala la gura sobei erau date uitarii. De la rasaritul soarelui si pana la apus, se primeneau incaperile, se scoteau uneltele, se curatau si se reparau. Fiecare familie isi planuia cu grija munca din timpul anului, pentru ca sa isi asigure hrana si provizii pentru oameni, dar si pentru animalele din gospodarie. Printre toate activitatile, o alta preocupare a familiilor romanesti, mai cu seama a femeilor, era pregatirea spirituala pentru noul an de munca. Se tin posturi, se fac rugaciuni, se da pomana pentru saraci, se tin slujbe pentru sufletele celor morti.
Ce se face in februarie pentru a scapa de furnici si cartite
Februarie e marcat de superstitii inca din prima zi a lunii. Aceasta era marcata printr-un fel de petrecere in plantatiile de vie ale satului, marcata de dimineata si pana seara, exclusiv de barbati. Se numea “Gurbanul Viilor”.
In tot acest timp, femeile erau preocupate sa pregateasca mancaruri si dulciuri pe care le dadeau de pomana. O parte din acestea erau faramitate marunt si se aruncau pe camp, in zone cu musuroaie de furnici si gauri de rozatoare. Se credea ca, daca daunatorii primesc o portie buna de mancare in prima zi a lui februarie, acestia nu vor mai face pagube in recoltele din anul respectiv.
Tot in prima zi de februarie se poate “ghici” cat va mai fi iarna grea. Daca e zi calda, fara zapada, inseamna ca vor urma viscole cu fulguieli. In aceeasi ordine de idei, daca ziua de 1 februarie este cu frig si zapada, inseamna ca aceasta se va topi in curand.
Ziua din februarie care are trei ceasuri rele
Si a doua zi a lunii februarie are o incarcatura bogata de obiceiuri si restrictii. Se spune ca aduce de fiecare data trei ceasuri rele. Din cauza asta nu e bine sa se programeze nunti sau botezuri in 2 februarie. Nici nasterile din ziua aceasta nu sunt de bun augur pentru copii.
Se mai numeste, de altfel, si Ziua Babelor, Filipii de Iarna sau, mai ales in Transilvania, Stretenie. Se spune ca in aceasta zi sunt conceputi puii de lup. Ca urmare, se recomanda sa nu se lucreze deloc in aceasta zi, pentru a nu atrage furia fiarelor asupra gospodariei. De asemenea, stramosii nostri erau incredintati ca din aceasta zi “se stramba partia”, adica incep zapezile sa se topeasca.
Ce se intampla de Sfantul Haralambie
Alte doua zile ale lunii lui Faurar sunt incarcate de superstitii si spaime. In ziua de 10, calendarul ortodox marcheaza ziua Sfantului Haralambie. Este cunoscut ca aparator al oamenilor si animalelor atat de ciuma, cat si de alte boli grele.
Ca sa se apere de asa ceva, oamenii din zonele rurale ale Romaniei obisnuiau sa dea alimente de pomana. In alte locuri, obiceiul era mai bizar. Se credea ca femeile trebuiau sa isi dea jos vesmintele si sa inconjoare apoi casa de trei ori. In acest fel, se asigurau ca locuinta lor va fi ocolita de Diavol.
11 februarie, ziua in care se dezleaga limba pasarilor
In 11 februarie este marcata o alta sarbatoare de care se leaga obiceiuri mai degraba pagane decat crestine, ziua Sfantului Vlasie, cunoscuta si ca Vlasii sau chiar Vracii. Se spune ca in aceasta zi se “dezleaga” limba pasarilor, un semn al apropierii primaverii.
Ca urmare, nu e bine sa se lase resturi de alimente in calea lor, pentru a nu le atrage mai tarziu in lanuri si gradini de zarzavat, sa faca paguba. Tot legat de aceasta zi, cei care se roaga catre Sfantul Vlasie vor avea bani pe tot parcursul anului.
Obiceiuri de Dragobete
Mai putin amenintatoare sunt credintele legate de data de 24 februarie, asociata popularului Dragobete, Sfantul Valentin in varianta romaneasca. Totusi, aceasta zi nu e dedicata unui sfant, ci unei zeitate a fertilitatii Dragobetele. Acestei zile in se mai spunea si Dragostitele sau Ioan Dragobete. E o zi in care fetele si feciorii satului pot zburda in padure, departe de ochii vigilenti ai comunitatii. Spre seara, unele perechi isi anuntau logodna. De altfel, era semn rau daca vreo fata nu a avut vreun flirt in acea zi.
Daca in 24 e zapada, fetele sunt indemnate sa stranga patina si sa o topeasca. Apa rezultata avea proprietati magice, numai bune de fermecat feciorul iubit. In ziua de Dragobete se obisnuieste sa se culeaga ghiocei si crengi cu muguri pufosi de rachita. Intre altele, e ziua in care se spune ca pasarile cerului incep sa depuna oua in cuiburi. Nu e bine sa se lucreze in aceasta zi decat la curatenie si nimeni nu are voie sa planga.
In anii bisecti, calendarul ortodox are un sfant in plus, de care se leaga alt tip de superstitii. Este vorba de Sfantul Casian, serbat pe 29 februarie. In aceasta zi se spune ca e bine sa faci fapte bune. De asemenea, sa ii ajutam pe cei din jur mai mult decat de obicei. Motivul tine de asigurarea belsugului si a norocului asupra casei si a familiei.
(sursa foto: Casino)
